MOJARO

Saturday, February 18, 2006



marlene dietrich

in moldova,

cepeu comun

nelly & teo

posted by Teo Ajder @ 2:42 AM

2 Comments:

At 6:23 PM, Blogger Teo Ajder said...

pt. Nelly si Victor
despre intonatia rea: te referi la schita de pe plic cred, poate-i asa, poate m-ai demascat?:) poate nu era vorba despre arta, doar un fel de tipat, sau vaicareala vizuala, bilbaila, tre sa existe si asa ceva...gratie sistemului in care am fost educati, indivizii cu o capacitate mai mare de reprezentare mentala si-au format imagini vizuale decat verbale. Intotdeauna m-am crezut un vizual pana nu am ajuns in Japonia si mi-am dat seama aici ca innotam in iluzii. pe cat is de vizual, la vel is si de verbal, daca nu chiar mai verbal decat vizula, dar ce era sa fac daca erau doar carti in ruseste? cum sa-m ireprezint eu lumea intr-o limba straina?... eu am depasit criza asta, dar multi oameni care locuiesc in moldova o retraiesc zi de zi, nefiind in stare sa citeasca un ziar sau carte in materna romana, pt ca sunt obisnuiti cu vitrega rusa, dar materna sta si priveste dupa colt. Poate doar artistii au scapat basma curata, ei fiind siliti sa foloseasca alte sisteme reprezentationala decat limba, fiind constienti ca le folosesc, pastrand memoria viscerala a maternitatii.
asta-i un fel de raspuns la ce faceti acuma... la transformare cepeilor. Desi noile imagini sunt extraordinare, dar ma intreb daca nu cumva transformarea lor nu era deloc intentionata de expediator. Tot am vorbit de vizual... imi inchipui chisinaul ca o parcela de pamant in fata unei case, pamant foarte roditor, dar pe care stapanul vrea sa-l pastreze gol de dragul unei "curatenii" de cate ori apare un buruian, de atatea ori acesta e greblat, prasit, maturat...
nu creste nimic acolo desi pamantu-i puhav si gras. Nu am putut nicioadata intelege aceasta dorinta de curatenie... de ce sa se ciopleasca primavara mugurii de pe un arbore? de frica verdelui! de frica vietii? de frica renasterii...
eu nu doresc sa-i trimit lui Vlad cepeurile mele... desi poate vizual nu inceteaza sa ma mire placut, as prefera sa le daila cineva din chisinau, sa le pui in cutia postala a vecinului,
sa le trimiti unor prieteni din Chisinau poate,
sau chiar din provincie... dar tare mult as vrea sa nu plece din Moldova asa cum ii ea acuma.
dar desigur esti libera, sunteti liberi sa procedati cum doriti. Cred totusi ca nu ne putem permite "curat"ul.
intonatia rea era si o critica a imaginei. un text nu poate avea o intonatie rea. Poate avea sau nu intonatie. In cel mai rau caz poate avea o intonatie incomprehensibila, sau incorecta, etc.
despre expozitie ti-am mai scris intr-un alt cepeu. Sunt mai multe de spus despre evenimentul respectiv, poate cand ne vom intalni si stam mai mult de vorba;)
Numai bune, T.

 
At 4:18 AM, Anonymous Anonymous said...

Este o imagine idilica, Teodor, tot ce descrii tu acolo, in mesajul pt. Nelly & Victor - cred ca lucrurile nu mai stau demult asa. In Moldova acum este o drama mult mai profunda decit cea cu opozitia romana vs. rusa! Care dintre limbi e mai avantajata??? Care dintre ele e una "normala", viabila, reprezentativa pentru toti cetatenii? Nici una... Si atunci, ce pot face niste (fie si citeva sute) de cepeuri? Pot acestea inocula iluzia normalitatii? Spui: "un text nu poate avea o intonatie rea". Chiar crezi asta? Eu spun ca ANUME textul, cuvintul ne-a adus toate nenorocirile pe pamant...De aceea, o inteleg foarte bine - sau cel putin de la o vreme incoace, de ce nu foloseste cuvinte prea multe, e monosilabica adesea - tocmai pt ca-si da prea bine seama despre puterea lor, despre nuantele care pot rani si care te fac sa nu fii matur sau responsabil...

Cam atit, sa mai spuna si ei ce au de spus!

Vladimir

 

Post a Comment

<< Home