MOJARO

Thursday, February 23, 2006


Venus,
T. Ajder

Sunday, February 19, 2006

















un bunic sfatos si bonom,
in memoriam florin mitroi,
expediat in japonia, lui
teodor,

vladimir

Saturday, February 18, 2006



marlene dietrich

in moldova,

cepeu comun

nelly & teo



primita de la

marilena mozart

(viena)

in anul wolfgang

amadeus

mozart



"Quelle chance d'etre

M O J A R O !"

par nelly vranceanu



din seria

"Insectelor"

de nelly



texturi si configuratii

1 - 2 (verso)

pentru nelly

vladimir



texturi si configuratii

1 si 2

pentru nelly,

vladimir



un paharel pentru Janey!

T.Ajder

Thursday, February 09, 2006



psalmul ceaiului negru, III

pentru teo


campania postei romane

pentru expedierea de cepeuri


III


campania postei romane
pentru expedierea de cepeuri


II



campania postei romane pentru expedierea de cepeuri

I

Saturday, February 04, 2006

prima expozitie MOJARO, titlu *MOJARO 1


Akarenga, Yokohama,

particianti in ordine alfabetica:
ajder teodor, bulat vladimir, charvet richard, frips, ji min, latuff, linden zinaida, mardyla greg, mayu, murao asuka, nelly vranceanu, victor grusevan, orletchi ioan-liviu, ous veceslav

MOJARO 1, Japonia, Yokohama


Am  mers sa vad creatia MOJARO in  Akarennga, fost depozit din Sakuragicho, Yokohama, actualmente galerie de arta contemporana.Lucrarea a fost interesanta, dar parea asemanatoare cu o  casa de hoinar/vagabond. Probabil,erau vederi care-i sunt pe plac, si ii consoleaza singuratatea.Mi-a parut astfel si pentru ca nu era indicat nici un nume de autor.
Fumiko Ogushi 

Friday, February 03, 2006

Despre ART-hoc in Observator Cultural

- Marfa, nu „pizdet total“, de la Chisinau

ART-hoc este o revista trimestriala de arte vizuale din Republica Moldova, editata de Centrul de Arta Contemporana din Chisinau. Revista apare in alb-negru, din pacate, are doar 16 pagini, dar se salveaza prin calitatea semnaturilor. Printre ele, o regasim si pe cea a fostei noastre colaboratoare Dorina Bohantov. In numarul 35, din toamna anului trecut, editorul si editorialistul Vladimir Bulat ia pozitie fata de lamentarile si invectivele adresate de catre multe personalitati culturale romanesti pavilionului autohton la Bienala de arta de la Venetia din 2005. Este vorba in special despre textul Fuck You EU.ro.Pa, scris de Nicoleta Esinencu la Stuttgart, in timpul unei burse acordate de Akademie Schloss Solitude, pe care Marius Babias, teoreticianul german de origine romana care s-a ocupat de catalogul Romaniei la festival, l-a inclus aici. Mai mult, Fuck You EU.ro.Pa este singurul text in limba romana din acest catalog. O parte importanta a presei romanesti a vituperat impotriva autoarei si a situatiei de invidiat in care a ajuns monologul ei, „expus“ intr-o vitrina culturala notorie. Este tocmai ceea ce Vladimir Bulat critica, depistind in primul rind o lipsa de cunoastere si intelegere culturala a celor care s-au grabit sa arunce cu piatra. „Textul Nicoletei Esinencu este o panoramare in termeni foarte duri a sentimentelor, confuziilor, spe-rantelor unei tinere generatii, aflate in menghina geografica numita Republica Moldova. s…t Analiza poate fi ceva mai taioasa si mai precisa, dar esenta si concluzia ar ramine aceleasi – trauma cronica a unei generatii careia i se refuza din toate partile dreptul unei autoidentificari. Schizofrenia asta laceranta a generat un lung sir de texte literare si artistice. Unele incarcate de dramatism si interogatii, altele – ludice si zeflemitoare. In afara acestui context, monologul Fuck You EU.ro.Pa pare intr-adevar fortat si, poate, gratuit.“ Dincolo de contradictia din sintagma „unei generatii careia i se refuza din toate partile dreptul unei auto-identificari“ (s.n.), Vladimir Bulat are dreptate. Cu atit mai mult cu cit ceea ce incrimineaza unii culturalnici de la noi lauda si incurajeaza tocmai... Europa, care vrea s-o vada pe autoarea monologului pe scena, in lumina reflectoarelor, pentru a cunoaste un spirit european viu, recalcitrant la exigentele cabotine ale ipocriziei oficiale. Interviul numarului il are invitat pe Marco Scotini, critic de arta, curator, profesor si fondatorul centrului de arta contemporana Isola Art Center din Milano. El vorbeste despre un proiect de anvergura, Disobedience, care grupeaza tematic filme selectionate din toata lumea in vederea crearii unei arhive a rebeliunii in artele vizuale ale secolului al XX-lea. Tot despre arta video scrie Dana Altman, sintetic, in Dincolo de arta video. Memorie si Identiate se intituleaza o scurta, dar bogata trecere in revista a lucrarilor de arta vizuala contemporana din Armenia. Articolul este semnat de curatorul si criticul de arta Eva Haciaturian, care distinge, in arta contemporana armeana, doua tendinte: „una dintre ele este utilizarea performance-ului, iar cealalta este abordarea documentara. Trecutul sovietic, cu mostenirea si rusinea sa, este in special prezent in lucrarile de natura documentara“. O consistenta relatare de la Cannes 2005 face Larisa Turea, iar Dorina Bohantov semnaleaza doua manifestari artistice ale toamnei din Chisinau, expozitia Tineretul creator si spectacolul Femeia ca un cimp de lupta, regizat de Mihai Fusu dupa Matei Visniec. Delicioasa este pastila acida a lui Marin Turea din penultima pagina, Organe, despre relatia publicului cu arta contemporana tot mai sofisticata, inuman de sofisticata, iti vine sa spui dupa ce termini de citit textul. Si te bucuri ca la Chisinau apare presa culturala de calitate. (A.M.)

SURSA:http://www.observatorcultural.ro

Nr. 305
26 ianuarie 2006 - 1 februarie 2006

Wednesday, February 01, 2006

POSTA ROMANA incurajeaza printr-un panou publicitar, multiplicat prin multe locatii din centrul Bucurestiului, expedierea de carti postale, cu sloganul cind trimiti o carte postala trimiti o parte din sufletul tau.

Voi reveni cu imagini. Poate ca aceasta campanie sa reinvie "spiritul" cepeului la nivel de masse...

vladimir